Viața după infarct miocardic

11 ianuarie, 2021

Infarctul miocardic este o manifestare acută a bolii cardiace ischemice, cu consecințe grave, care presupune întreruperea fluxului sangvin prin unul din vasele ce alimentează inima și duce la moartea unei porțiuni din mușchiul cardiac.

Factori de risc:

  • Avansarea în vârstă și sexul masculin (la vârstnici riscul de IMA crește de 8 ori comparativ cu persoanele sub 45 ani);
  • Hipertensiune arterială;
  • Dislipidemia;
  • Diabetul zaharat;
  • Fumatul (crește riscul de 4 ori comparativ cu nefumători);
  • Obezitatea (preponderent abdominală);
  • Sedentarismul;
  • Consum excesiv de alcool (crește de 3-4 ori riscul de atac de cord).

Semne și simptome

  • Durerea toracică (caracter de frigere, apasare, care nu cedează în repaus sau la schimbarea poziției);
  • Grețuri și vome;
  • Dereglări de respirație (dispneea);
  • Transpirații, palpitații;
  • Vertij, pierderi de conștiință (sincopa);
  • Stop cardiac (aritmii maligne – fibrilație ventriculară).

Ce presupune reabilitarea după infarct?


Reabilitarea după infarctul miocardic este un întreg program de restabilire a sănătății după un accident cardiovascular. Măsurile de reabilitare ar trebui să înceapă din momentul în care un pacient cu infarct este internat în spital. Fiecare etapă are diferite sarcini, dar toate au același scop - de a restabili rapid și eficient toate funcțiile afectate de boală. Acest lucru este valabil mai ales pentru activitatea sistemului circulator, refacerea activității fizice și capacitatea de muncă.  

Principalele obiective ale reabilitării:

  • restabilirea funcționării miocardului;
  • refacerea activității fizice a pacientului;
  • normalizarea stării emoționale și psihologice;
  • adaptarea la schimbarea condițiilor de viață și de muncă;
  • minimizarea riscului de infarct miocardic recurent.

Programul de recuperare pentru fiecare pacient este construit individual de către medicul cardiolog în baza rezumatului externării.

Cât durează reabilitarea după infarctul miocardic?

Durata de reabilitare poate varia de la pacient la pacient (în medie de la 4 – 12 săptămâni).

Durata reabilitării va depinde în mod direct de:

  • severitatea infarctului suportat;
  • vârsta persoanei;
  • prezența bolilor asociate.

Reabilitarea după infarctul miocardic include mai multe etape:

  • creșterea treptată a activității fizice;
  • dieta specială;
  • reabilitare psihologică;
  • terapie medicamentoasă;

Activitate fizică

Intensitatea activităților fizice trebui să crească treptat. Recuperarea începe cu plimbări - mai întâi în secție, apoi pacientul poate face plimbări afară.

În timpul spitizării, sunt prescrise cursuri de kinetoterapie, sub supravegherea unui kinetoterapeut. Terapia prin exerciții fizice îmbunătățește circulația sângelui, crește tonusul muscular și normalizează funcția inimii. Exercițiile fizice trebuie continuate mai târziu acasă.

Activități fizice recomandate:

  • mersul și alergatul lent;
  • exerciții pe bicicletă staționară;
  • înotul;
  • urcarea scărilor.

Sunt necesare un minim 30 de minute, 3 ori pe săptămână de activități fizică.

Recomandări de dietă

Dieta corectă joacă un rol foarte important  în procesul de recuperare după un atac de cord. Dieta prescrisă de medic are ca scop recuperarea rapidă, trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

  • aportul unei cantități mari de fibre în organism;
  • conținut redus de calorii;
  • mese fracționate;
  • nivelul minim de consum al alimentelor grase, sărate și cu colesterol;
  • pentru a evita repetarea atacului, se recomandă evitarea completă a alimentelor prăjite. Este permis să mănânce alimente la aburi, fierte sau coapte fără ulei;
  • organismul ar trebui să primească o cantitate mare de potasiu, vitaminele C și P, precum și acizi polinesaturați. Sarea este un aliment interzis.

Suportul medicamentos

Tratamentul este selectat individual, în funcție de gravitatea bolii. După efectuarea testelor necesare, cardiologul prescrie medicamente care trebuie utilizate în viitor, precum și terapie de susținere. Este necesar să faceți o examinare preventivă regulată și să contactați un specialist la cea mai mică suspiciune de recidivă.

Suportul psihologic

Viața după un atac de cord se poate schimba foarte mult: există multe restricții, sănătatea este slăbită ceea ce poate duce ulterior la apariția unor probleme psihologice (frică, anxietate). În această perioadă, o persoană are nevoie de sprijin maxim de la cei dragi. Rudele ar trebui să încurajeze dorința de a continua o viață normală și să ajute în orice mod posibil. În situații mai dificile unele persoane pot apela chiar și la psihoterapeut.