Ateroscleroza arterelor carotide

15 mai, 2020

Ce este ateroscleroza arterelor carotide?

Artere carotide sunt artere pereche care participă la vascularizarea capului (inclusiv creier). Există două carotide: dreapta și stânga. Cele doua vase merg de o parte și de alta a traheei de la baza gâtului pâna la unghiul mandibulei, unde se divid fiecare în doua ramuri principale: carotida internă și cea externă.

Cuvântul carotidă vine din limba greacă și înseamnă „a amorți” deoarece compresia acesteia provoacă inconstiența rapidă a victimei. Boala carotidiana este o problemă serioasă de sănătate, deoarece ea poate produce accident vascular cerebral (AVC).

Creierul primeste sânge cu oxigen și substanțe nutritive prin 4 artere: 2 artere carotide și 2 artere vertebrale. Ateroscleroza carotidiana se produce când arterele se ingroașă cu depozite de colesterol și calciu. Aceste plăci de ateroscleroză îngustează arterele și ingreunează sever aprovizionarea creierului cu sînge sau se pot rupe, așa încat bucăți din ele vor bloca vase de sânge mai fine de la nivelul creierului.

In ambele cazuri creierul nu mai primește suficient sânge ceea ce provoacă AVC cu paralizia unei jumatăți a corpului și a feței sau cu moarte (Tablou 1). Aproape un sfert din accidentele vasculare cerebrale au ca și cauza îngustarea arterelor carotide.

Cum se manifestă boala carotidiană?

În țara noastră, din păcate, mai des aceasta patologie este depistată postfactum după un AVC. Însă

există semne alarmante pe care pacienții frecvent neglijează, sânt grupate sub denumirea de atac ischemic tranzitor (AIT). Un AIT este o tulburare de funcționare a creierului temporară și de mica amplitudine: slăbiciune, amorteala feței sau membrelor, dificultați de vorbire sau de vedere (puncte colorate sau negre, momente scurte de orbire sau vedere în gri). Aceste dereglări durează mai puțin de 24 de ore, după care pacientul își revine pe deplin.

Atentie!
O treime din pacienții care trec printr-un AIT vor face un AVC grav!

Dacă boala carotidiană nu produce simptome înainte de a fi detectată, ea este considerată asimptomatică. Cu toate acestea, sângele care curge printr-o îngustare a arterei produce un suflu, care poate fi ascultat cu un stetoscop plasat pe gât.

Ce riscuri am să fac boala carotidiana?

De către medici a fost depistat un șir de factori ce pot favoriza aparitia unui AVC: hipertensiunea arteriala, fumatul, obezitatea si hipercolesterolemia.

Hipertensiunea arterială este cel mai frecvent și mai ușor de corectat factor de risc al AVC. Tensiunea arterială trebuie menținută sub 140/90 mm Hg (130/80 la pacienții cu diabet zaharat). Studiile au arătat ca reducerea tensiunii arteriale cu doar 6 mm Hg scade riscul apariției unui AVC cu 42%.

Fumatul dublează șansa de a se produce un AVC, riscul crescând cu numarul de țigări fumate. Dacă o persoană a fumat dar a renunțat, riscul de a dezvolta un AVC în viitor este redus. Fumatul produce de asemenea îngustarea arterelor carotide dupa operația de îndepartare a obstacolului, de aceea este foarte important ca pacientul sa renunte definitiv la fumat, mai ales dupa operație.

Persoanele obeze au șansa mai mare de a avea hipertensiune și hipercolesterolemie, care creșc riscul de AVC. S-a observat că o creștere în greutate de 6-12 kg într-o perioadă de 16 ani poate să dubleze șansa de a face un AVC.

Menținerea grăsimilor din sânge, în special al colesterolului sub 5,2 mmol/l, respectiv a fracțiunii denumită LDL-colesterol sub 2,6 mmol/l va determină o reducere de 30% a riscului AVC, în comparație cu persoanele cu colesterol mărit.

Inlaturarea acestor factori de risc vă obligă la schimbarea stilului de viață, lucru de multe ori foarte dificil. Nu uitati ca medicul Dvs. (de familie, neurolog, cardiolog sau chirurg) vă pot ajuta mult! Urmați sfaturile și tratamentul indicat, faceți mișcare regulat și mâncați sănătos și veți putea scădea de peste 10 ori riscul de a face un AVC în viitor!

Ce trebuie să fac?

Dacă aveți unul sau mai mulți dintre factorii de risc menționați sau ați avut simptomele evocate deja, contactați medicul Dvs. cardiolog. Acesta vă va pune întrebări despre modul de viață, despre posibilele simptome avute și vă va examina – va asculta arterele carotide pentru sufluri, va măsura tensiunea arterială. Dacă apare suspiciunea de îngustare a carotidelor, vi se va face un examen eco-Doppler carotidian, care arată cu mare precizie cât de deschise sunt arterele

carotide si cu ce viteză curge sângele prin ele. Majoritatea specialiștilor recomandă îndepărtarea prin operație a plăcii de aterom, dacă această îngusteaza cu 60% sau mai mult artera carotidă.

De obicei acest test este suficient, dar uneori medicul are nevoie de mai multe informații, așa încât va indica explorări imagistice suplimentare (angiografie clasică, angio CT sau angio-RMN cu reconstrucție tridimensională) pentru stabilirea indicației de tratament.

Când și cum ma tratez?

Tratmentul stenozei carotidiene diferă după cât de avansată este boala, astfel:

  • Daca artera carotidă este îngustată sub 60% și nu a cauzat simptome, ea trebuie tratată conservativ, inclusiv diabetul zaharat trebuie monitorizat, tensiunea arteriala trebuie tratata corespunzator, renunțarea obligatorie la fumat, lipidemia trebuie evaluata regulat la fiecare 3 luni cu menținerea nivelelor optimali. Medicul Dvs. vă va prescrie probabil și alte medicamente ca aspirina în doze mici.
  • Dacă artera carotidă este îngustată 60% sau mai mult și nu a cauzat simptome, este indicat a fi operată. Evident, pacientul nu trebuie să aibă contraindicații pentru intervenție.
  • Dacă artera carotidă este îngustată peste 60% și a cauzat simptome ca de exemplu AIT, placa ce cauzeaza stenoza trebuie indepartatș chirurgical, în caz contrar există o șansă de 25% ca în următorii 2 ani pacientul să facă un AVC grav.

In ce consta tratamentul chirurgical?

Cel mai eficace și răspândit tratament pentru boala carotidiana depașită este indepartarea plăcii care blochează artera. Operația se numește endarterectomie carotidianș și se poate realiza în anestezie locală sau generală.  Pacientul poate fi externat la 3 zile după operație.

Chirurgia carotidiană a evoluat enorm în ultimii ani, riscurile ei sunt extrem de reduse, chiar la pacienti de peste 75-80 de ani. Rezultatele au arata ca este o intervenție sigură și durabilă, prevenind semnificativ accidentele vasculare cerebrale.

Angioplastia și stentarea
La unii pacienti îngustarea carotidei poate fi localizată intr-o zona dificilă sau starea generală de sănătate a pacientului pot face operația riscantă.

Pentru angioplastia carotidiană medicul introduce un tub lung și fin, numit cateter, până la nivelul carotidei, apoi un alt cateter cu balon, cu care va presa placa la peretele arterial, lărgind vasul. In fine, el va plasa un conduct fin de metal numit stent, pentru a menține carotida deschisă.