Infarctul miocardic (IM)

06 mai, 2020

Ce este infarctul miocardic (IM) sau atacul de cord?

Infarctul miocardic reprezintă o urgență medicală determinată de blocarea uneia sau mai multor artere coronariene (vase ce alimentează  mușchiul inimii cu sînge și oxigen), cel mai frecvent de către un cheag de sînge.

Pe parcursul vieții, la nivelul acestor vase se depun grăsimi, care formează, asa numitele plăci aterosclerotice. Aceste plăci sunt bogate în colesterol, iar formarea lor, este favorizată de fumat, alimentația bogată în grăsimi, excesul ponderal, excesul de alcool, sedentarism, dar și de unele afecțiuni precum diabetul și hipertensiunea arteriala. Aceste plăci determină îngustarea (stenoza) vasului, iar în cazul îngustării mai mult de 70% din diametrul vasului, acești pacienți prezintă dureri în piept la efort.

Blocajul complet al arterei se produce atunci când o placă aterosclerotică din interiorul vasului inimii se rupe şi se formează un tromb (cheag de sânge) în jurul ei. Placa şi trombul vor întrerupe fluxul de sânge către celulele miocardice. În lipsa aportului de oxigen şi nutrienţi, celulele musculare ale inimii vor muri. Severitatea infarctului depinde de calibrul vasului blocat și de aria de miocard afectată. Astfel unii pacienți pot suporta un infarct fără a prezenta careva simptome (în special, vârstnicii, diabeticii), iar alții cu simptome grave pînă la deces.

Ce se întâmplă cu cordul în timpul unui infarct?

Odată cu blocarea vasului o parte din inimă rămîne fără hrană și fără oxigen, astfel în urmatoarele 20 min celulele inimii încep să moară și continuă pînă moare tot mușchiul din această regiune sau pînă la deschiderea vasului. Celulele moarte pierd capacitatea de contractilitate ce duce la scăderea/pierderea capacității inimii de a pompa sîngele. În această perioadă riscurile de aritmii, pierderi de cunoștință și chiar deces este foarte mare, aproximativ 30-50% din persoane cu infarct.

Când trebuie să batem alarma, ce simptomele ne permit să recunoaștem un IM?

Cu mult timp înainte de a se produce infarctul, pacientul resimte un simptom specific – dureri în piept ce se intensifică la efort și cedează la repaus sau la admininstrarea de Nitroglicerina – numită „durere anginoasă” sau “stenocardie”.  Adresarea la medic cardiolog în această perioadă ar putea preveni apariția infarctului.

Simptomele infarctului sunt: dureri retrosternale intense, brusc instalate, cu durata mai mare de 15-20 minute, foarte puternice cu iradiere în brațul stâng sau în mandibulă, asociate cu dispnee(lipsă de aer), slăbiciune exprimată, transpirații reci, pierderi de cunoștință și chiar deces. Unii pacienți pot prezenta simptome atipice: dureri puternice de stomac, dispnee pronunțată sau sincopa - particularități ce pot întârzia stabilirea diagnosticului corect și acordarea ajutorului necesar.

Dacă aceste simptome durează mai mult de 10 - 15 minute, este de recomandat să apelati serviciul 112.

Care persoane sunt mai predispuse pentru a face infarct de miocard? Care sunt factorii de risc?

Boala coronariană aterosclerotică este cauza principală a infarctului miocardic în aproape toate cazurile. De aceea cu cât sunt prezenţi mai mulţi factori de risc pentru boală coronariană, cu atât mai mare va fi riscul de infarct miocardic.

Factorii de risc se împart în 2 grupuri:

  • Nemodificabili: vârsta(>50 ani), sexul(M>F) și predispunderea genetică.
  • Modificabili: fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, colesterolul crescut și stresul.

Care este primul ajutor ce poate fi acordat de persoanele din jur?

În caz de infarct miocardic acut cauza principală este blocarea unui vas ce duce sângele la inimă, de aceea toate măsurile trebuie îndreptate spre a deschide acest vas, cu cît mai repede cu atît mai bine(“time is muscle”).

Etapele de prim ajutor:

Dacă prezintă dureri mai mult de 15-20 min și pacientul este cunoscut cu boala de inimăa și posedă nitroglicerina – se administrează 1 pastilă sub limbă și dacă nu cedează durerea – solicită 112. Dacă până la moment nu s-a știut bolnav cu inima – se solcită direct ambulanța. Nu încercați să vă urcați la volan cu dureri de inimă. În timpul până vine ambulanța – rumegați o pastilă de aspirină 300-500 mg (ea are efect de dizolvare a trombului).

Dacă pacientul pierde cunoștința brusc în fața Dvs, anunțați serviciul 112 și începeți măsurile de resuscitare(Basal Life Support), fiecare minută de întîrziere a începerii acestor măsuri scade riscul de supraviețuire a acestui pacient. Ajutorul specializat va fi acordat doar în spital.

În fiecare an aproximativ 40% din infarctele miocardice sunt fatale, iar dintre acestea mai mult de jumătate din morţi se produc în camera de gardă sau înainte de a ajunge la spital.