Insuficiența cardiacă

28 aprilie, 2020

 Ce reprezintă Insuficența cardiacă?

Reprezintă un sindrom complex,  care rezultă din  cauza unor patologii, ce duc la afectarea structurii și funcției cardiace, cu dezvoltarea incapacitatea inimii de a pompa suficient sânge, necesar pentru  a asigura necesitățile metabolice ale oganismului.

Tipuri de Insuficiență Cardiacă

  • Insuficiența Cardiacă stângă se dezvoltă în cazul afectării marcate a activității contractile a ventriculului stâng și respectiv a asigurării volumului necesar de singe către sisteme și organe. În rezultat sunt posibile simptome, apariția simptomelor ca dispneea, care se accentuează la efort fizic neînsemnat, uneori și în repaos, slăbiciune și oboseală rapidă.
  • Insuficiența Cardiacă dreaptă se dezvoltă în cazul afectării marcate a activității contractile a ventriculului drept și respectiv afectarea asigurării cu sânge a plămânilor. Ca rezultat are loc stagnarea sângelui (de regulă în venele pulmonare), crește presiunea venoasă, surplusul de lichide se acumulează în vasele circuitului mare al inimii, în rezultat apar edeme ale membrelor inferioare, abdomen etc.
  • Insuficiența Cardiacă fără afectarea funcției de contracție a miocardului: necătind la funcția normală a muschiului cardiac, pereții musculari devin mai indurați, îngroșați, ceea ce limitează volumul de singe pompat, care ulterior se reflectă asupra activității diverselor organe.
  • Frecvent se întîlnește forma mixtă de Insuficiență Cardiacă
  • Insuficența cardiacă cronică – atunci când simptomele nu evoluează sau evoluează lent în timp.
  • Insuficiența cardiacă acută- atunci când simptomele de Insuficiență cardiacă apar brusc sau într-un timp scurt la un pacient aparent sănătos sau cu simptomatologie stabilă. Poate fi o acutizare a insuficienței cardiace cronice în condiții specifice.

Clasificarea funcțională a Insuficienței cardiace -NYHA (în funcție de simptome)

  • clasa I NYHA – activitatea fizică nu este limitată, pacientul este asimptomatic la efort
  • clasa II NYHA – activitatea fizică uzuală este limitată ușor, simptomele apar la activitate fizică mai mare decât cea obișnuită, fără simptome în repaus
  • clasa III NYHA – activitatea fizică uzuală produce simptome, simptomele dispar în repaus
  • Clasa IV NYHA – limitarea severă a activității fizice, incapacitatea de a efectua orice activitate fizică.

Incidență - la populația generală variză  între 0,1 și 0,5%/an cu o creștere importantă cu vârsta cu 4,2%/an, atingând 50%, la cei peste 75 ani. Insuficiența cardiacă afectează în special pacienții în vârstă, fiind o consecință a unor boli cardiovasculare cronice.

Cauzele apariției Insuficienței Cardiace

  • Patologii vasculare /Cardiopatia ischemică/Infarct miocardic suportat care se dezvoltă ca rezultat al Aterosclerozei (ingustarea) vaselor sanguine, ce afectează muschiul cardiac și capacitatea de contracție a inimii.
  • Hipertensiune arterială netratată pe termen lung – dezvoltă suprasolicitarea marcată și ingroșarea muschiului cardiac și scade funcția contractilă.
  • Aritmii cardiace – duce la slăbirea mușciului cardiac, dilatarea camerelor inimii și predispune la diverse tromboze.
  • Afecțiuni valvulare- patologii care se manifestă prin insuficiențe sau stenoze valvulare congenitale sau dobândite.
  • Patologii pulmonare cronice- de regulă evoluează spre insuficiența cardiacă dreaptă
  • Afecțiuni ale miocardului de etiologii neclare. Cauze ale acestor afecțiuni poate fi atât un proces infecțios inflamator, cât și consecințele abuzului de alcool, droguri sau alte substanțe toxice.
  • Alte cauze mai rar întîlnite – de ex. patologii genetice/ congenitale, infecțioase, inflamatorii, toxice sau afectarea cardiacă în cadrul altor boli concomitente care evoluează cu afectarea  muschiului cardiac.

Metode de diagnostic ale insuficienței cardiace

Consultul medicului specialist – ascultând acuzele pacientului și analizând rezultatele investigațiilor, medicul cardiolog apreciază gradul de insuficiență cardiacă și selectează planul de tratament individual.

Metode neinvazive

  • Electrocardiograma- permite depistarea dereglărilor de ritm cardiac(aritmiilor) sau modificări indirecte ale mușhiului cardiac și a semnelor de infarct miocardic suportat anterior.
  • Ecocardiografia – examinarea ecografică a inimii, care permite evaluarea structurii, dimensiunilor și starea cavităților cordului și a valvelor cardiace, inclusiv funcția de contracție a mușchiului cardiac.
  • Testul de efort cardiovascular permite aprecierea apariției simtomelor în timpul efortului fizic, determină gradul de toleranță la efort, apariția aritmiilor în timpul efortului fizic și a dereglărilor de circulație coronariană (probabilitatea îngustării arterelor din jurul inimii).
  • Monitorizarea ambulatorie a Electrocardiogramei (Holter ECG)- reprezintă inregistrarea continua a ECG 24-72h, care permite depistarea dereglărilor de ritm cardiac, frecvent întîlnite în cazul pacienților cu insuficiență cardiacă.
  • Rezonanța magnetică cardiacă – oferă o informație amplă despre gradul de afectare a mușchiului cardiac, cauzele posibile, cât și informația despre dimensiunile cordului, starea valvelor cardiace și a arterelor coronariane.

Metode invazive

  • Coronarografie cardiacă stângă- introducerea substanței de contrast prin intermediul unui cateter introdus prin artera radială sau femurală, în rezultatul căreia se apreciază nivelul și gradul de ingustare a arterelor coronare(arterele din jurul inimii).
  • Cateterism cardiac drept și stâng– cu ajutorul cateterului se introduce substanța de contrast în rezultatul căreia se apreciază presiunea sângelui  în camerele inimii cât și în circulația pulmonară.
  • Studiul electrofiziologic al inimii – apreciază starea sistemului electric al inimii (sistemul de conducere).

Simtomele Insuficenței Cardiace

  • Dispneea (senzația de insuficiență de aer) – în timpul efortului fizic sau in repaus. E posibilă apariția dispneei în poziție orizontală (culcat pe spate); pentru ameliorarea simptomelor pacienții au necesitatea de a dormi  în pozițiie semișezândă, ridicând partea superioară a corpului prin ultilizarea câtorva perne.
  • Tusă seacă, chinuitoare, deseori în accese în special nocturne.
  • Edeme / acumulare de lichid – apar inițial la nivelul gleznelor, apoi se ridică în sus pe gambe și progresează în dinamică. Variațiile masei corporale de 1-2 kg ar putea însemna primul semn de acumulare a lichidelor, acesta fiind un simptom important, care necesită verificare zilnică.
  • Oboseala – crescândă sau care apare spontan, toleranța slabă a efortului fizic.
  • Palpitații – puls prea rapid sau neregulat.
  • Dereglări de somn- insomnia, somn întrerupt, neliniștit, somnolență pe parcursul zilei.
  • Lipsa poftei fe mâncare sau balonare.

Atentie ! Este foarte important ca pacientul să comunice medicului cardiolog care îl supraveghează  despre oricare din modificările simptomelor de mai sus, aceasta ar putea însemna agravarea stării de sănătate.

Tratamentul și controlul stării de sănătate în cazul Insuficientei cardiace

Scopul tratamentului și a monitorizării medicale în cazul pacientului diagnosticat cu Insuficiență cardiacă reprezintă reducerea simptomelor, păstrarea și ameliorarea calității vieții și preîntîmpinarea complicațiilor și agravării stării pacientului.

Atenție! Succesul tratamentului depinde nu doar de efortul medicilor dar în primul rând de comportamentul, atitudinea și starea psihoemoțională a pacientului.

Tipuri de tratament:

  1. Medicamentos

Clasele de medicamente

  • Diuretice (Furosemid, Spironolactona, Eplerenona)
  • Beta blocante (Carvedilo, Metoprolol, Bisoprolol,Nebivolol)
  • Inhibitori ai enzimei de conversie (Ramipril, Perindopril, Lizinopril, Enalapril, Captopril)
  • Inhibitori ai nodului sinusal (Ivabradina)
  • Antagoniști de receptori de angiotenzina(Valsartan, Losartan, Irbesartan, Olmesartan)
  • Glicozidele cardiace (Digoxina)
  • Antiaritmice (Amiodarona,Propafenona)
  • Antiagregante (Aspirina, Clopidogrel)
  • Anticoagulante (Warfarina, Rivoroxaban,Apixaban, Dabigatran)
  • Hipolipemiante (Atorvastatina, Rozuvastatina)
  • Nitrați (Nitroglicerina, Isosorbid)
  1. Invaziv:
  • Tratament interventional de revascularizare (Angioplastie coronariană cu stent sau chirurgical - by pass aorto-coronarian)
  • Implantare de cardiostimulator cardiac
  • Implantarea de defibrilatoare cardiace / Terapie de resincronizare cardiacă
  • Protezare valvulară
  • Transplant cardiac

Reguli de respectat pentru pacienți:

  1. Administrarea corectă și permanentă a medicației
  2. Examinări periodice de către medic, inclusiv de laborator
  3. Monitorizarea masei corporale cu scop de control a gradului de acumulare a lichidelor
  4. Alimentație echilibrată cu respectarea dietei, restricționara lichidelor și a alimentelor sărate
  5. Control regulat al pulsului și a tensiunii arteriale
  6. Efort fizic moderat, minim 30 min/ zi
  7. Abandonarea fumatului și a consumului de alcool
  8. Vaccinarea antigripală
  9. Menținerea unui status psihoemoțional pozitiv

Semne de alarma care necesită examinarea medicului specialist

  • Intensificarea dipsneei, în special în repaus sau la efort minimal
  • Creșterea rapidă a masei corporale într-un timp scurt, necătând la medicația administrată
  • Apariția de noi edeme pe glezne, gambe cu răspândire pe abdomen
  • Scăderea diurezei (cantitatea de lichid eliminat)
  • Tusă seacă chinuitoare
  • Accese repetitive de tahicardie (puls accelerat), puls neregulat
  • Amețeli marcate sau pierderi de cunoștință
  • Durere sau presiune în piept
  • Oboseală rapidă la efectuarea unor activități anterioare, care în mod normal nu apăreau anterior
  • Grețuri, scăderea apetitului, balonare abdominală care durează sau se repetă frecvent
  • Simptome de afectare psihoemoțională de tip depresie sau neliniște
  • Orice alt simptom care pare neobișnuit sau alarmant